popsever
120 poze   8354 vizite

tehnologia cresterii bovinelor

In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte, ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete).

Pentru eficientizarea cresterii taurinelor, se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna, dar destul de simpla.

Calea cea mai sigura, rapida si eficienta de sporire, imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte, o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata.

Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.

Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar.

Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%, imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte.



I. ETAPELE FURAJARII


Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare, in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos, obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. De asemeni, trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar, timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale, astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile.



In furajarea bovinelor, intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea, astfel:



1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

2. Hranirea vacilor dupa fatare

3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta :

- 0-3 luni

- 3-6 luni

- 6-12 luni

- 12-18 luni

- peste 18 luni (juninci)



1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar



Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele:

· vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere

· vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare

· apetitul scade, devenind cel mai redus

· vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei

· furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare.

Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.)

Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala ( din put, fintina), nu rece sau cu gheata.

Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.



2. Hranirea vacilor dupa fatare



Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte.

Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte.



3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte



Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate .

Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie..In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte.

Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.



4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta

Ø Cat. 0-3 luni

Alimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 - 35 de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI),consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.

Ø Cat. 3-6 luni

In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele reprezentind principala sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la discretie.

Ø Cat. 6-12 luni, 12-18 luni

In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 –2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.

Ø Cat. peste 18 luni cind vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia este ca la vacile gestante.





II. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR



Pot fi impartite in urmatoarele grupe:

Ø Nutreturi fibroase( finuri, coceni, paie, etc)

Ø Nutreturi concentrate (cereale, sroturi, reziduuri de la industria de morarit)

Ø Nutreturi suculente (silozuri, radacinoase, bostanoase si borhoturi)

Ø Aditivi furajeri (premix-uri, zoofort-uri)



Ø Nutreturi fibroase

Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint:

- fin de leguminoase (lucerna, trifoi, sparceta)

- finul de graminee (fin din livezi, pajisti cultivate)

- fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche)

- finuri naturale ( de lunca, deal, munte)

- fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor)

Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.

Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata, valoare nutritiva redusa, precum si o digestibilitate mica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare, murare, amestec cu melasa, borhoturi, uree, etc). Grosierele se administreaza la animalele adulte, cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb.



Ø Nutreturi concentrate

Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor, avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza, digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica, continind 8-10% proteina, iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. In hrana animalelor, porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala, in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate, unde participa in urmatoarele proportii:

- 40-60% la vacile gestante si lactante

- 30-40% la tineretul pentru reproductie

- 65-85% la animalele pentru ingrasat

Porumbul se administreaza sub diferite forme:

- boabe macinate pentru virsta 0-6 luni;

- porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste;

- porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. Pentru ridicarea continutului de proteina, se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase, de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. De asemeni, o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0,72 kg uree+0,28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Acestia se toaca, se depoziteaza pe platforme de beton , dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate;

- cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati

numai in procent de 50-70%.

Pentru a le mari procentul de utilizare, cocenii se toaca la sisca, putind administrati ca

atare sau in amestec cu borhoturi.

In regim gospodaresc, se poate realiza un amestecde nutret murat, astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata, cu dimensiunile de 1m/1m/1,5m, se umple cu aproximativ:

¨ 100 kg strujeni tocati (sisca);

¨ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare);

¨ daca este posibil, 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului.

Acest amestec se preseaza bine, urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat, imbietor), evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator, respingator). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale, ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz.

In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz:

¨ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).

¨ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret, dupa virsta de 12 luni, 10-20 kg (functie de virsta si greutate).



Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale, imbunatatind ratia cu

extracte azotate, proteina bruta, grasime si aminoacizi esentiali. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee, folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat, acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui.

Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in

amidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb sarace in calciu. La hrana animalelor, taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.

Srotul de floarea soarelui , datorita continutului ridicat de proteina, este una dintre

compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor, folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate.

Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel

mai ridicat continut in lipide (17-20%), substantele nutritive fiind usor digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa, situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma de faina.



Ø Nutreturi suculente



Nutreturi insilozate (porumb, borceag, leguminoase )

Melasa contine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind bogata in potasiu,

zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%.

Radacinoase ( sfecla furajera, gulii furajere, morcov furajer)

Borhoturile (de griu, de porumb, de cartofi, de bere) contin pina la 95% apa,

grasimi, substante azotate, aminoacizi. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte.

Bostanoasele (bostanul furajer, pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.



Ø Aditivi furajeri:

¨ Substante aditionale de origine minerala

Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata, in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate, aprox. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins.

Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. 39%, se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrana.

Fosfati furajeri – sub forma de - fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu

- fosfat dicalcic 18,1% fosfor si 23,29% calciu

- fosfat tricalcic 19,97% fosfor si 38,76% calciu

Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6,3g fosfat monocalcic

Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu, 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic

¨ Substante aditionale de uz furajer

Cunoscute sub denumirea de premix-uri, zooforte-uri, contin: antibiotice, hormoni, proteine iodate, enzime, drojdii furajere, etc, care desi in cantitati mici, max.1%, sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor, obtineri de productii ridicate de lapte.





III. RATII FURAJERE



STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%)



NUTRET
RETETA TIP I

0-3 LUNI
RETETA TIP II

3 –6 LUNI

Faina de porumb
42
58

Faina de ovaz
5
-

Tarite de griu
-
10

Faina de lucerna deshidratata
12
12

Sroturi de floarea soarelui
16
16

Sroturi de soia
16
-

Drojdie furajera
3
-

Zahar
3
-

Calciu
1
1

Faina de oase
0,5
-

Supliment mineral
-
1

Zoofort T1
1
-

Zoofort T2
-
1

Sare
0,5
1



Total


100


100

U.N./KG

E.n. kcal/kg

P.B., %

P.d.g/kg

Celuloza


1,01

1694,88

21

169,17

12,35
0,982

1663,96

14

111,66

11,25


Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”, O.Popa, M. Milos, El.Bunicelu, Editura Didactica si Pedagogica, ed. 1980.



6 – 18 LUNI (concentrat tip III)



Porumb stiulete macinat intreg 50 kg

Tarite griu 15 kg

Floarea soarelui (srot) 10 kg

Orz sau ovaz 22kg

Calciu (creta furajera) 1 kg

Sare 1 kg

Premix-uri (zoofort) 1 kg





Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi



RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE

Varianta 1

Porumb stiulete macinat cu totul 43 kg
Tarite de griu 55 kg

Calciu (creta furajera) 1 kg

Sare 1 kg
Premix (Zoofort) 1 kg





Total: 100 kg


Varianta 2
Porumb stiulete macinat cu totul 30 kg

Tarite de griu 50 kg

Orz sau ovaz 17 kg

Calciu (creta furajera) 1 kg

Sare 1 kg

Premix (Zoofort) 1 kg





Total: 100 kg


Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni




0 – 3 luni
3 – 6 luni
6 – 12 luni
12 – 18 luni


Reteta tip I
Reteta tip II
Reteta tip III











Concentrate
La discretie
Nutret de crestere 1,5-2kg/zi
Nutret de crestere 1,5-2kg/zi



Fin
La discretie
La discretie
2 –3 kg/zi
3 –4 kg/zi

Suculente (radacinoase)
-
-
3-5 kg/zi
5-10 kg/zi

Nutret verde vara
-
-
12 – 25 kg/zi
25 – 30 kg/zi

Nutret murat iarna
-
-
5 – 10 kg/zi
15 – 20 kg/zi




RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI



TIPUL DE FURAJ
ZONA DE CIMPIE
ZONA DE DEAL-MUNTE

Primavara- toamna
Toamna- iarna
Primavara- toamna
Toamna- iarna

FIN – LUCERNA
2 – 3 kg
5-8 kg
-


FIN NATURAL
-

2 – 3 kg
8-10 kg

STRUJENI PORUMB
-
3 kg (1 snop)
-
3 kg ( 1 snop)

PORUMB SILOZ
-
10 kg
-
10-15 kg

SUCULENTE (radacinoase, bostanoase, borhoturi)
-
15-20 kg
-
5-8 kg

CONCENTRATE ( in 2 tainuri)
3 kg
3 kg
3 kg
3 kg

MASA VERDE
35-40 kg

35-40 kg







Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie










IV. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR



In cresterea taurinelor, aprovizionarea cu apa, trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului, sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului.

Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon, de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). In general, consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi.

Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri,fintini) si din surse subterane prin forare, cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant.

Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade.

Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie, stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala.



V. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT



Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida, boltari, lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor, canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale.

Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului.

Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena, precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1,80m lungime, 0,8 m latime, latimea ieslei 0,50 m, cu adincimea de 0,20-0,30 m.

Asternutul se schimba zilnic, mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega, in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile.

De asemeni, grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic, sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici, care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura, ventilatia aerului si umiditate, trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie, pleava , rumegus) sau miros de fin, sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, amoniac.





VI. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR



Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar, cit si in perioada de inceput de lactatie. Pe ansamblu, erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala, determinind si scaderea productiei de lapte.

Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios, animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate).

Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei, cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. Aceasta se depune in rumen, ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare, glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte.

Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita, trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune, care trebuie facuta in mimimum 8 zile, cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi.

Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor, lipidelor si in dinamica hormonala, ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate, boli ale oaselor.

Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor, respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului, de anotimp (furajele de sezon), virsta animalului si zona geografica.



VII. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE



Din punct de vedere sanitar-veterniar, animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare, astfel:

¨ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii, intestinali, pulmonari, hapatici, renali, sangvini, etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara, odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la grajd. In zonele cu terenuri umede, mlastionase, cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii, in perioada 15 iunie – 15 iulie.

¨ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale, moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli.

¨ In mod obligatoriu, din punct de vedere profilactic, trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare, se pot face acestea cel putin de doua ori pe an, prin varuire, spalare cu apa de var, dupa o curatire mecanica minutioasa, stropirea pardoselilor, peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante, care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina, decontaminol). De asemeni, se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante, prin pulverizare. Acestea din urma, pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici, capuse, riie, paduchi, etc.).

O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci, sobolani, dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor, fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare.



Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare, astfel:

¨ Imediat dupa intarcare - tratament antiparazitar intern. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna).

¨ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna, cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara, cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale, singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza, para-tuberculoza, leucoza bovina, bruceloza, etc.



Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate, va avea viteii sanatosi (robusti si vioi), fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala), realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie, iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. Astfel, 12 luni calendaristice, vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou, deci, gospodarul va inregistra anul si vitelul.



Albumul selectat nu contine nici o poza.








Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Către: popsever

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.